Etica medical veterinara

Veterinarian examining a cute dogÎn ţara noastră etica medical veterinară  este o noţiune reală, concretă - aplicată de fiecare medic veterinar de liberă practică. Opinia noastră în acest sens este că "nici un lucru nu poate fi atât de bun încât să nu poata fi înlocuit sau perfecţionat". Acesta este şi dezideratul "Hermann Vet" - perfecţionare continuă - sub toate aspectele profesionale.

Exista desigur câteva principii directoare, care au rostul de a soluţiona dilemele profesiei noastre faţă de aceste aspecte. Este extrem de dificil să fie reglementate chestiunile morale. Credem că respectul faţă de o anume "valoare intrinsecă" a animalului este mai mare decât cel de "valoare utilitară". Întotdeauna am acţionat ghidaţi de aceste argumente. În perioada studenţiei ne-am pus aceste probleme - iar astazi la mai bine de 15 ani de la absolvire - după mulţi  ani de practică medical veterinară, considerăm că aceste aspecte au reprezentări reale în viaţa medicală de zi cu zi.

Din nefericire unele aspecte legislative pierd multe detalii legate de protecţia animalelor, efectele în timp putând aduce multă suferinţă animalelor aflate în jurul nostru.

La ora actuala în tarile UE - din care acum facem şi noi parte - se discută deja măsuri şi norme cu privire la eliminarea unor excepţii juridice cu privire la experienţele pe animale, stabilindu-se deja unele limite faţă de acţiuni ce cauzează durere şi suferinţă animalelor pe termen lung. Aceasta limită cerută laboratoarelor ce fac experiente pe animale este de fapt o  dovadă vie de aplicare în detaliu a unei reale norme de etică medical veterinară.  Exista multe exemple de metode alternative de succes.

Prin contrast, societatea noastră nu reuşeşte să rezolve problema căţeilor ce traiesc liberi în oraşele noastre, aceştia fiind supusi mereu riscurilor ce provin din lipsa vaccinarii, agresivitatea umană, accidentele posibile la tot pasul şi multe altele. Un stimulent financiar din partea statului către o organizaţie neguvernamentală ar fi necesar pentru schimbarea legislaţiei cu privire la animalele străzii în Romania.

Munca noastra de medici veterinari de liberă practică urmareşte exclusiv bunăstarea şi protecţia animalelor. Mesajul  din această pagină trebuie să reprezinte un ghid pentru viitor, deoarece acum prea puţine organisme oficiale  susţin medicul veterinar în nobila sa activitate. Pentru medicul veterinar acestă atitudine este astăzi doar un soi de angajament auto-obligatoriu.

În acţiunea sa derulată  în vederea bunăstării şi protecţiei animalelor, medicul veterinar este ghidat de principiul de respect pentru viaţă, conştient de faptul ca animalul are o demnitate - care trebuie respectată. Prin urmare grija pentru un animal nu poate fi determinată de valoarea sa economica. La noi în cabinet nu contează  rasa din care face parte animalul care este prezentat la cabinet. Respectul pentru viaţa pacientului nu ne poate aduce în situaţia unei derivări într-o conjunctură de interese între obligaţii morale şi presiuni materiale.

Ca  principiu moral, vă rugam să nu consideraţi interesele fiintei umane mai presus decât interesele animalelor. Întotdeauna ne întrebăm înainte de orice intervenţie medicală , dacă este justificată din punct de vedere moral. Chiar şi atunci când actul medical devine deosebit de complex, medicul veterinar trebuie să fie ghidat de principiul : " In dubio pro animale".

Datorită cunoştiinţelor profesionale, ca medici veterinari de animale de companie, ne aflam întotdeauna într-o relaţie de confidenţialitate cu proprietarii animalelor ce sunt prezentate în cabinetul nostru - ne aflam în pozitia de a  oferi consultanţă în vederea îngrijirii acestor fiinte deosebite, animalele de companie!

Informăm deţinătorul animalului de companie cu privire la nevoile biologice specifice ale animalelor, problemele lor  de comportament precum si asupra modului de îngrijire particular desigur fiecarei specii sau rase. Dacă avem oportunitatea -  putem consilia publicul în vederea alegerii unui viitor pet - în funcţie  de condiţiile pe care le poate oferi. Proprietarii  sunt obligaţi să asiguraţi animalului de companie condiţii caracteristice biologiei speciei din care face parte. Nu putem întretine un ciobanesc mioritic într-un apartament de bloc! Trebuie să recunoastem cu toţii abuzul în reproducere şi comercializare şi să nu fim de acord cu aceste practici.

Este discutabil dacă omul are dreptul de a păstra animale în gradini zoologice, colivii, circuri sau a le expune pentru divertisment.  Noi vom milita întotdeauna pentru ca aceşti proprietari să menţină animalele în cele mai bune condiţii - particulare speciei sau rasei cărora le aparţin. Refuzăm categoric colaborarea cu crescatori de animale de companie care au ca scop realizarea unui profit excesiv din această îndeletnicire.

Demnitatea - ca valoare morală umană - îl angajează pe om  să respecte demnitatea animalelor. Ridiculizarea unui animal, expunera lui publică în scop de divertisment, utilizarea pentru muncă fară să fie îngrijit corespunzator - repezintă dovezi ale nerespectării demnităţii unui animal. Păsarile exotice, reptilele nu le considerăm animale de companie -  cu toate că astăzi amploarea fenomenului este foarte mare.

Sugerăm să fie aprofundat - în materie de bunastare sau suferinţă - principiul egalităţii între om şi animal - atunci cand vorbim de caracteristici asemnatoare si bineânţeles relevăm diferentele - atunci cand caracteristicile sunt diferite. Când vorbim de o intervenţie chirurgicală este evident că  atat omul cât şi animalul reactionează prin durere şi soc dacă nu se utilizează anestezia. Pe de alta parte unele animale trăiesc în natura, în paduri sau alte areale diferite de locurile  în care s-a dezvoltat civilizatia umană. Trebuie să urmarim ca expansiunea civilizaţiei umane să nu afecteze arealele acestor animale!!! Voi faceţi în acest moment ceva în acest sens? Vă rog să răspundeţi sincer!

Cu privire la euthanasie - în conformitate cu codul etic al profesiei noastre - considerăm ca suprimarea suferinţei unui animal aflat într-o stare avansată de boală, diagnosticat cu o forma incurabilă de boală, poate fi considerată un gest de etică medical veterinară. În principiu nu suntem de acord cu proprietarii care în astfel de situaţii decid - din diferite motive, mai mult sau mai putin justificate - să lase animalul să moară în urma unei suferinţe îndelungate cauzate de prezenţa unei boli incurabile.

Decizia în acest sens ne aparţine numai nouă, ca specialişti. În nici un caz proprietarul nu poate cere efectuarea euthanasiei din alte motive decat cele de natură strict medicală. Nu proprietarul evaluează sansele de viaţă, prognosticul - într-o afectiune incurabilă - ci numai medicul veterinar este în masură să stabilească ce este mai bine pentru animalul prezentat ca  pacient incurabil la cabinet.

[Copyright HV]

File:Tableau Louis Pasteur.jpg

Savantul Louis Pasteur în laboratorul său - 1855.  "Medicul uman salvează omul, medicul veterinar - omenirea !"