Este iepurele un animal de companie?

Alegerea surselor de informare

O întrebare serioasă la care vom oferi cititorilor un răspuns concret, conceput cu multă căldură pentru iubitorii acestor formidabile animale.

Informațiile trebuie împărtășite cu multă responsabilitate, fapt care nu este realizat întotdeauna în mod corespunzător, urmărindu-se de cele mai multe ori realizarea unor articole cu o evidentă nuanță comercială.

Ajungem la concluzia că mereu în aflarea unor răspunsuri la întrebări complicate cu privire la creșterea iepurilor, sunt importante numai sursele serioase, redactate de specialiști ce aparțin domeniului medical veterinar, care dețin cunoștințe solide cu privire la această specie.

În paginile acestui articol vom prezenta o serie de principii, care odată urmate de către persoanele interesate de această specie, vom avea certitudinea că au fost asigurate toate cerințele impuse de respectarea bunăstării iepurelui, ca animal de companie.

Iepuri vs. câini și pisici

Vom începe cu un răspuns la dificila întrebarea din titlul articolului și vom spune că, pe de o parte nu, – iepurele nu este un animal de companie, nu în sensul în care privim câinii sau pisicile – care sunt animale prezente de mii de ani lângă gospodăriile oamenilor, dar, pe de altă parte, vom spune că da, iepurele este un animal de companie, oamenii fiind mereu atrași de frumusețea și drăgălășenia lui.

         Atunci unde se află răspunsul care să ne ofere o direcție bună când, fie ne decidem să achiziționăm un iepure, fie am primit unul cadou? Vom spune că un iepure este din start o formulare greșită și vom explica cititorilor faptul că dacă ne referim la iepure, trebuie să înțelegem în primul rând familia de iepuri și nu individul luat singular.

Nu este bine că astăzi iepurii sunt comercializați în mall-uri sau în diferite alte  magazine tip  pe shop. Oamenii vin și își aleg un singur iepure, care astfel este separat de frații sau prietenii săi. Iepurele este un animal de grup,  în natură trăind în familii care ocupă areale naturale determinate teritorial.

Spre deosebire de câine sau de pisică, iepurele domestic nu a depășit niciodată anumite limite în apropiere lui față de oameni.

Piețele mondiale

Astăzi iepurii domestici sunt crescuți  în scopul obținerii de carne și adesea blănițe sau piele – atât pe continentul nostru cât și în alte continente. Piețele din mediul urban european sau american, comercializează săptămânal tone de carne de iepure, care este considerată de foarte mulți oameni un aliment excelent.

În Uniunea Europeană se produc anual cu mult peste 1 milion de tone de carne de iepure, statele care realizează cele mai importante recorduri fiind: Italia cu 44%, Franța  – 25%, Spania – 17%, Grecia – 5%, Portugalia – 3% și restul țărilor cu un procent de 6% împreună.

În Italia se produce anual o cantitate de carne de iepure care atinge nivelul de 970 mii de tone,  existând peste 200000 de fermieri privați care dețin micro-ferme. În plus mai există aproximativ 2000 de ferme profesionale, care procesează în jurul a 100 de milioane de capete anual.

Bunăstarea iepurilor

Trăim într-o lume în care oamenii consumă carnea și laptele animalelor și această realitate trebuie înțeleasă și cuprinsă mereu în mod global, ca o caracteristică a societății noastre umane în drumul ei pentru supraviețuire și dezvoltare. Ce trebuie să cunoaștem este faptul că animalele pe care omul le consumă în alimentația lui, trebuie să beneficieze în timpul vieții de condiții de bunăstare bine determinate.

În prezent, oamenii care doresc să dețină un iepure domestic într-un apartament trebuie să cunoască biologia acestei specii și în general să aibă răbdare să găsească surse de informați despre iepuri. Făcând acest simplu exercițiu, iubitorii iepurelui capătă noțiuni multiple cu privire la locul ocupat de iepure în lanțurile trofice ale regnului animal planetar.

Fiecare persoană este bine să aibă o astfel de cultură cu privire la specia pe care se decide să o aibă alături în apartament sau în curte, dacă locuiește la o casă. Înainte de a considera acest fenomen strict monden, cu singura sursă de informație mall-ul, sau sfaturile personalului care lucrează într-un pet shop, oamenii care doresc să aibă un iepure, ca animal de companie, trebuie să conștientizeze faptul că interesul lor trebuie să fie egal cu dorința iepurelui de a locui într-un apartament, departe de caracteristicile speciei sale, formate de-a lungul miilor de ani, numai în natură.

Chiar dacă în diferite perioade ale umanității iepurele devine treptat un animal de gospodărie, apărând (așa cum am arătat în primele pagini ale acestui ghid) diferite rase de iepure domestic, astăzi fiecare om care se decide să achiziționeze un iepure, pentru familie, pentru copii sau pentru dorința proprie, trebuie să cunoască în primul rând noțiuni simple despre biologia acestei specii.

Fie că vorbim despre pasiunea unor oameni adulți, fie că în familie dorim să facem o bucurie copiilor – în ambele situații trebuie să avem informații despre această specie, să cunoaștem în linii mari obiceiurile care domină viața acestor ființe: de la cele alimentare, la cele de reproducere, creștere a puilor, ocupare unui areal natural, specificul de hrănire, durata vieții, alcătuirea grupurilor și multe alte detalii asemănătoare.

Respectul față de mediul natural

Crescând un animal oarecare, fără să-i cunoaștem biologia, fără să știm de unde vine ca specie, unde s-a format în natură, care este răspândire lui la nivel planetar – nu facem decât să ne plasăm, poate fără voie, într-o definiție nu prea plăcută, dată de cei care cunosc aceste lucruri foarte bine, pentru că s-au informat.

Așadar, nu trebuie să facem cine știe ce eforturi, nu trebuie să mergem la biblioteci, nu trebuie să facem efortul de a ne apuca să studiem acum întreaga biologie ce descrie această specie, trebuie doar să avem un imbold în a studia paginile web serioase, care conțin informații clar expuse, accesibile oricărui om, indiferent de profesie.

Fie că este luat de la țară, dintr-o fermă sau dintr-un mall, iepurele ajunge singur într-un apartament și devine animal de companie. Este prezentat la medic, este vaccinat, castrat dacă este mascul sau sterilizat, dacă este femelă. Intră astfel într-un circuit în care nimeni nu se mai întreabă dacă toate aceste evenimente sunt pe placul animalului, dacă acesta se simte bine în apartament.

În ciuda faptului că mănâncă, că este jucăuș, adesea oamenii ne întrebă la cabinet: este iepurele cu adevărat adaptat noului său mediu, deţinătorul îi oferă pe deplin condiții asemănătoare cu cele în care s-a format în ca specie?

Caracteristici de specie

Sigur că sunt animale drăguțe și nouă ne plac foarte mult. Iepurii sunt haioși, pufoși, echilibrați și comunicativi. Să ne gândim că într-o zi niște extratereștrii simpatici ne vor invita pe planeta lor unde se vor strădui să ne ofere tot cea ce este mai bun. O să fim fericiți? Cu siguranță nu! Undeva în fiecare dintre noi există acel cuvânt special – acasă, care presupune enorm de multe detalii. Din acest motiv, argumentul că animalul s-a născut în captivitate, că proprietarii îl țin liber, că acesta face numai ce dorește, nu este întotdeauna unul de luat în considerare, atunci când gândim în rațiuni biologice. Așadar, numai cunoscând iepurele ca specie, un om poate să aibă o viziune clară cu privire la ecosistemele naturale ale iepurelui.

Aflând că iepurii sunt catalogați în zeci de specii, că acestea sunt diferite genetic, că nu se combină între ele, că ocupă continentele în diferite areale, că iepurii au o anumită organizare socială în grupurile care alcătuiesc o specie, asimilând și multe alte date cu privire la aceste animale, cu siguranță oamenii se va decide să nu chinuiască un iepure singur într-un apartament, ca animal de companie și se vor decide să aibă o altă conduită față de acest animal.

Atitudine civică

Un exemplu poate fi acela de a ne implica într-o formă de voluntariat, prin care să ne asigurăm că iepurii care sunt răspândiți în arealele geografice ale țării noastre sunt liberi să profite nestingheriți de mediul lor, să-și îndeplinească menirea speciei lor, fără ca expansiunea civilizației umane să le afecteze locurile biologice de viață.

O astfel de atitudine este profund civică și dă o notă pozitivă comunității în care ia naștere o astfel de inițiativă, sub forma unei fundații, a unei asociații sau organizații – care să adune oameni dornici de a se implica în protejarea arealelor naturale ale diferitelor specii de iepuri care sunt întâlniți în țara noastră.

Cu siguranță într-o astfel de organizație vor exista inițiative care vor conține și contacte cu alte organizații similare din alte state ale lumii. Gândindu-te că astfel faci un lucru bun pentru iepure, de fapt realizezi un act etic incontestabil.

Lipsa acestor organizații civice dă în fapt și nota de civilizație a regiunii în care locuim.

Evaluarea speciei și alegerea unei conduite etice

Să ne întrebăm care este etalonul fundamental de la care pornim evaluarea acestor specii cu adevărat deosebite? Răspunsul este simplu: mediul natural în care iepurii au apărut, s-au adaptat și există astăzi spre bucuria noastră. Acolo, în câmp sau în păduri, iepurii se simt în largul lor!

Noi credem că viitorul planetei este legat de dorința factorilor de decizie de la nivel mondial de a impune tuturor statelor obținerea energiei necesare economiei din resurse regenerabile (soare, vânt), de a solicita la timp guvernelor din țările poluatoare, reducerea noxelor și dezvoltarea unei agriculturi ecologice și de ce nu,  de a impune anumitor state, păstrarea unui raport constant al natalității, dar și multe alte măsuri asemănătoare.

De ce amintim aici, toate aceste principii? Pentru că ne place să credem că un om care se decide să aibă un iepure ca animal de companie, este o persoană responsabilă față de mediu, față de problemele planetei, față de civilizația noastră, regională dar și planetară.

Altfel, nu facem decât să rămânem egocentrici, să ne gândim numai la noi și la bunăstarea noastră, subjugând în acest drum și iepurele, pe care îl dorim să devină animalul nostru de companie – garantul faptului că aceste atitudini sunt etice fiind doar vânzătorul din mall precum și informațiile culese din forumurile de pe internet.

Este greșită o astfel de atitudine și noi venim prin acest articol către toți oamenii care iubesc iepurele – pentru ceea ce înseamnă el ca specie, dar mai ales ca entitate biologică. Impecabil în formă, energic dar blajin, puternic și totodată blând, bine adaptat mediului său natural, frumos, cu o blăniță impecabilă, cu o privire atât de sinceră, preocupat de a se îngriji, atașat de om, apropiat de copii, demn, dar și curtenitor – câte nu se pot spune despre acest formidabil animal!

În era în care asistăm lunar la extincția unor specii de animale datorită expansiunii (adesea foarte greu de oprit) civilizației umane contemporane (factorii fiind desigur cei care descriu poluarea și distrugerea arealelor naturale în care trăiesc diferite animale), faptul că o persoană sau mai multe se decid să urmărească șansele acestei specii, să fie curioși să afle date despre starea zonelor naturale ale iepurilor și să se implice în tot ceea ce înseamnă bunăstarea iepurilor domestici din ferme, ei bine, acest lucru îl considerăm cu adevărat un gest ce caracterizează oamenii foarte bine educați și responsabili.

CONCLUZII

O primă concluzie putem extrage: iepurele nu se pretează ca animal de companie într-un apartament. A deține un iepure într-un apartament este un gest nepotrivit față de o ființă. Iepurele are nevoie de aer, de liniște, de furaje, apă și desigur companioni din rasa lui. Iepurele trăiește alături de semenii lui, în grupuri ce cuprind masculi, femele și puii lor.

Noi considerăm că aceste greșeli apar datorită necunoașterii de către oameni a faptului că un raport între nevoile naturii și condiția impusă de omul ce sfidează cerințele obligatorii acestei specii, nu se poate estima în detrimentul biologicului.

Pornind de la acest principiu, dacă o să acceptați ca nefiresc să creșteți un ied în apartament, ei bine atunci trebuie să acceptați că este la fel de nepotrivit să țineți un iepure în apartament. De ce nu ținem o nutrie, sau un cocoș? Animalele domestice, igienic vorbind, nu pot fi întreținute într-un apartament, într-o rezidență urbană.

O să spunem aici că mai există și medici veterinari care acceptă acest compromis, omul fiind practic stăpânul deciziei atunci când este vorba de un animal. Este adevărat, dar a fi stăpân, a fi puternic nu înseamnă a domina tot ce este în jurul tău, ci din contră, a proteja, a apăra – tot ceea ce depinde de tine.

Atunci când ne decidem să protejăm oamenii și animalele din jurul nostru, ca medici veterinari clinicieni, vom decide ce este mai bine pentru om și în egală măsură pentru animalele aflate în jurul său. 

Un medic veterinar modern își servește nobila profesie, departe de orice interes pecuniar, departe influențat de orice este la modă. O modă determinată de grupuri de oameni care se decid să fie teribili, crescând în condiții atipice în apartamentele lor diferite specii de animale, pentru satisfacții destul de greu de definit. Știm că oamenii trăiesc prin ceea ce numim modă – și este bine să se întâmple așa, este normal să căutăm continuu formele cele mai potrivite societății pe care de fapt o determinăm. „Moda” însă, la modul general, a dovedit în decursul timpului că nu este pentru orice subiect un motor de evoluție, că adesea poate face rău oamenilor care o generează sau semenilor care nu știu să o consume.

Putem să creștem păsări exotice în apartament! Dar trebuie să le organizăm un mediu asemănător celui natural! Este un principiu această afirmație. Altfel ? Mai devreme sau mai târziu pasărea o să sufere – pentru că păsările zboară liber, și noi credem că așa este normal. Nu libere printr-un apartament, ci libere în arealele lor naturale.

La fel este și cu reptilele, cu veverițele sau de ce nu, cu iepurii domestici. Dacă tot creștem aceste animale, este bine să le asigurăm un minimum de condiții – care să semene cu cele naturale în care aceste animale există ca specii. Umiditate, aer, temperatură, spațiu, grup social. Putem să tragem concluzia generală că din multe puncte de vedere nu este sănătos (nici pentru iepurele domestic şi nici pentru om) ca acesta să fie îngrijit într-un apartament, ca animal de companie.

În orașe am putea să ne mulțumim cu câinii și pisicile care în fapt ne caută prezența, apariția lor lângă oameni are o istorie care merge într-un trecut greu de identificat. Câinele este antropomorf, iar pisica deja deține în mod structural un material genetic anume adaptat traiului lângă oameni.

În acest mod vedem astăzi dilema propusă spre analiză, iar în finalul acestui articol, dacă ne vom întreba de acum înainte dacă: „Este iepurele un animale de companie?” – răspunsul nostru o să fie că da, este un animal de companie, însă numai în anumite condiții, care presupun ca omul care îl deține să cunoască bilogia acestei specii, să cunoască date despre arealele naturale ale iepurelui sălbatic, să fie interesat în general și continuu despre iepurele domestic, cel sălbatic și să-l întrețină într-o rezidență la curte, în condiții de grup.

ÎNCHEIERE

Sperăm că acest articol va fi util oamenilor care se simt atrași de iepuri, a celor care își doresc să împartă timpul liber cu iepurii – într-un context în care să aibă satisfacția că au oferit animalului de companie cât mai mult din ceea ce acesta își dorește ca specie naturală, formată de-a lungul mileniilor în areale cu particularități distincte, ce alcătuiesc ecosistemele planetare.

În acest fel, oamenii educați în a întreține o familie de iepuri, se vor bucura de această apropiere specială și vor împărtăși cu semenii lor, fiecare câte puțin din experiența lui. Sperăm ca această abordare să îi unească și să le fie mereu aproape în căutările lor. Articolul de față le oferă o misiune, pe care trebuie să o ducă singuri la bun sfârșit! 

Pentru medicul veterinar clinician, înzestrat cu o structură interioară ce ţine de o formație universitară specifică deopotrivă biologului cât și medicului, a cunoaște oameni care au înțeles foarte bine ce înseamnă iepurele ca specie naturală și cum se crește acesta ca animal de companie, este  un real privilegiu și o bucurie în egală măsură!

Încheiem acest articol convinși că oamenii care au parcurs cu atenție mesajul transmis, au la dispoziție o busolă utilă în viitor, în demersul lor de a avea grijă de o familie de iepuri, întreținuți afară, la curte, ca animale de companie.

(Copyright © Hermann Vet – conceptele sunt originale, aparțin medicilor cabinetului și necesită citare)